Echipa noastră
Președintele Fundației, Unic Fondator – CHELARU CECILIA ROCSANA
Membrii Consiliului Director:
Chelaru Iulian Catalin Director Executiv
Cocheci Gheorghe Director Executiv Adjunct
Trasca Rusalca Membru
Bouri Rodica Monica Membru
Lungu Stefania Membru
Puiu Viorica Membru
Bortos Voica Secretar
_________________________________________________
Marina Maria Cenzor
Gen. (r) Prof. Dr. Chelaru Mircia
Colaborator activ in cadrul Fundatiei Kogayon
ACTIVITATEA ÎN SOCIETATEA CIVILĂ CA OM AL CETĂŢII
După trecerea în rezervă, rămâne dedicat convingerilor sale patriotice şi aderă la Mişcarea Naţională constituită din iniţiativa unor personalităţi pregnante ale vieţii culturale şi politico sociale a României precum dramaturgul Paul Everac, criticul literar Mihai Ungheanu, ambasadorul României la Vatican, Gheorghiu Pancraţiu, sociologul Dumitru Cristea, profesorul universitar Victor Crăciun, şi alţii asemenea lor. O influienţă covârşitoarea va avea asupra evoluţiei sale viitoare cooptarea în cadrul Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni al cărui revitalizator şi lider necontestat a fost profesorul Victor Crăciun.
Convins că alăturată unei evoluţii social economice precare, viaţa politică românească nu oferă o garanţie suficientă identităţii noastre ca popor, se angajează fără menajamente în toate acţiunile cultural-spirituale ale Ligii, mai apoi şi ale Congresului Spiritualităţii Româneşti pentru a promova acţiunile directe, proactive şi vizibile ale culturii naţionale, îndeosebi cele legate de unitatea etnică şi spirituală a poporului român de pretutindeni. Astfel, pe parcursul anilor de prezenţă în conducerea Ligii, generalul din rezerva Armatei României a devenit soldatul necruţător luptător pentru apărarea simbolurilor naţionale, a personalităţilor atacate banditesc şi vulgar de pretinşi intelectuali aserviţi propagandei antiromâneşti.
În discursurile sale de Ziua Luceafărului Eminescu a atras atenţia asupra indiferenţei indusă a autorităţilor faţă de un eveniment de semnificaţie naţională acuzându-le deschis că „Eminescu a fost scos din cartea de protocol a dirigenţilor zilei şi substiutit fraudulos cu numele maneliştilor sau ridicole ranguri regeşti ale unei etnii conlocuitoare”. A cerut în acest cadru public consacrarea zilei de 15 ianuarie ca Zi Naţională a Culturii Românilor, solicitare preluată în cele din urmă de Academia Română prin distinsul academician basarabean Mihai Cimpoi şi votată în unanimitate la 15 ianuarie 2012.
Iar celui care l-a etichetat pe Eminescu ca fiind „cadavrul din debaraua” culturală a românilor, şi a căror limbă nu este bună „decât de înjurat”, i-a dedicat memorabila filipică „Pata-pe-Veci a culturii românilor” în faţa Ateneului Român, metaforă preluată sub anatemă de către toţi patrioţii români. Activismul său unionist, sprijinirea ideatică a acţiunilor din Republică Moldova consacrate zilei Limbii Române, manifestările ştiinţifice prilejuite de Congresele Internaţionale de Eminescologie, promovarea conceptului de cercetare ştiinţifică nou definit „eminescientica”, discursurile şi comunicările ştiinţifice susţinute în cadrul Uniunii Scriitorilor din R. Moldova, participarea la acţiunile veteranilor de pe Nistru, şi multe altele asemănătoare i-au adus recunoaşterea autorităţilor de la Chişinău fiind decorat de preşedintele Mihai Ghimpu cu Medalia „Mihai Eminescu” nr 166 din 15 ianuarie 2010 şi decorarea cu medalia „DIMITRIE CANTEMIR” de către Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova la 3 septembrie 2012.
Pe linia recuperării adevărurilor istorice a originilor noastre ancestrale este un promotor fervent al ideii preeminenţei identităţii culturale traco-daco-româneşti faţă de susţinerile nerealiste ale unor istorici autohtoni precum şi a unor afirmaţii etnopartizane srăine. Ca membru permanent al Congresului de dacologie din anul 2000, a preluat şi condus secţia de civilizaţie şi spiritualitate dacică a Congresului Spiritualităţii Româneşti, din care poziţie a participat la comemorarea unor mari evenimente astfel: 1900 de ani de la încheierea războaielor daco-romane(Alba Iulia, Cladova-Serbia, Chişinău, Cernăuţi, Turnu Severin, Iaşi, Constanţa-Adam Clisi, 2006), 1900 de ani de la inaugurarea Columnei lui Traian, (Bucureşti-Roma,2013), turnarea în bronz şi inugurarea bustului statuar a lui Decebal în localitatea Zlatna, vechiul Ranistorum, unde lui Traian, la 13 mai 106, i s-a adus capul şi mâna dreaptă a regelui dac (1 decembrie 2013) cu care prilej, în discursul public a spus: ”Tu, Rege Decebal, care ai poruncit poporului tău, iată, azi poporul tău urmaş îţi porunceşte ţie: apără drumurile aurului nostru!” interpretat ca un mesaj ultimativ celora care vor să înstrăineze marile noastre zăcăminte de la Roşia Montană.